Explorand conceptul Hidden Third al lui Basarab Nicolescu
Explorand Hidden Third plecand de la How Can We Enter in Dialogue? Transdisciplinary Methodology
of the Dialogue Between
People, Cultures, and Spiritualities
Formuleaza în 2–3 „axiome de lucru” aplicabile
concret (ex. în dialog știință–spiritualitate sau Est–Vest, orient-occident)
pornind din Hidden Third.
La Basarab Nicolescu, „Hidden Third / Tertul ascuns”
este nucleul ontologic și metodologic al transdisciplinarității: zona
invizibilă care unește Subiectul și Obiectul, nivelurile de realitate și face
posibil dialogul autentic între oameni, culturi și spiritualități.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+2
Ce este „Hidden Third”
- În schema lui: avem un Subiect transdisciplinar (omul,
conștiința) cu nivelurile sale de realitate, un Obiect transdisciplinar
(lumea, natura, societatea) cu nivelurile ei, iar între ele se află
„Hidden Third” – zona de non‑rezistență, de contact, punctul X din
care se naște trans‑Realitatea.integralleadershipreview+1
- „Hidden Third” este câmpul/intervalul în care contradicțiile A și
non‑A pot fi simultan prezente și unite de o logică a terțului inclus,
diferită de logica clasică (terț exclus), unde ceva nu poate fi și A, și
non‑A.books.google+1
- El o numește și „regiune invizibilă”: nu e accesibilă
percepției obișnuite, dar este reală, condiționează fluxul de informație
între Subiect și Obiect și între diferitele niveluri de realitate;
realitatea devine astfel „și rațională, și trans‑rațională”.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1
Funcția lui „Hidden Third” este să medieze, să
unească și să regenereze sensul acolo unde disciplinele, religiile sau
ideologiile apar ireconciliabile.
În eseul „How Can We Enter in Dialogue?”
În articolul „How Can We Enter in Dialogue?
Transdisciplinary Methodology of the Dialogue Between People, Cultures, and
Spiritualities”, Nicolescu pleacă de la constatarea că, atunci când doi oameni
vorbesc, are loc inevitabil o confruntare subconștientă: reprezentare
contra reprezentare, subconștient contra subconștient, iar fără un nivel
transdisciplinar aceasta degenerează ușor în conflict.[pdcnet]
Din această perspectivă:
- Este nevoie de un nou model de civilizație, a cărui „cheie
de boltă” este dialogul autentic între oameni, națiuni, culturi și
religii, pentru însăși supraviețuirea umanității.[pdcnet]
- Metodologia transdisciplinară pe care o propune include trei
piloni:
- multiple niveluri de realitate
(științific, social, spiritual etc.);
- logica terțului inclus (care permite coexistența contrariilor);
- și existenta Tertului ascuns / Hidden Third,
ca spațiu în care se naște sens nou, o „stare T” temporară care
reconciliază A și non‑A.integralleadershipreview+1
În contextul dialogului:
- „Hidden Third” devine spațiul viu al întâlnirii dintre două
conștiințe – nu doar schimb de informații, ci participare într‑un câmp
comun, în care se poate depăși jocul „eu am dreptate / tu greșești”.integralleadershipreview+1
- El mediează fluxul simultan de informație și de conștiință:
numai când cei doi (sau două culturi, două spiritualități) acceptă
existența acestui „între”, pot apărea insight‑uri noi, soluții la probleme
complexe, adevărate stări de reconciliere temporară.[integralleadershipreview]
Astfel, răspunsul său la întrebarea „Cum putem intra
în dialog?” este: printr‑o metodologie transdisciplinară care recunoaște
explicit „Hidden Third” și ne antrenează să gândim nu doar disciplinar /
secular / religios separat, ci în acest câmp comun, trans‑disciplinar și trans‑cultural.pdcnet+1
Dacă vrei, pot extrage și formula în 2–3 „axiome de
lucru” aplicabile concret (ex. în dialog știință–spiritualitate sau Est–Vest)
pornind din Hidden Third.
Formulez trei „axiome de lucru” derivabile din
Nicolescu, utile în dialog știință–spiritualitate și Est–Vest, având „Hidden
Third” ca bază.archive.sciendo+2
Axioma 1 – Orice dialog autentic presupune un „între”
(Hidden Third)
Nu există dialog autentic doar între două poziții (A
și non‑A); este nevoie de un al treilea termen T – câmpul comun invizibil
în care interlocutorii devin co‑participanți, nu adversari.integralleadershipreview+2
În termeni de lucru: înainte de „cine are dreptate”, se creează intenționat un
spațiu comun (scop, întrebare, mister împărtășit) care este mai mare decât
fiecare poziție – acesta este „Hidden Third” al întâlnirii (de exemplu: „cum
putem înțelege mai profund conștiința?”, nu „știința vs. religia”).integralleadershipreview+1
Aplicare: în dialog știință–spiritualitate, se
definește explicit câmpul comun (de ex. reducerea suferinței umane, înțelegerea
experiențelor de vârf) și se lucrează în el, nu doar de pe poziții ideologice
separate.
Axioma 2 – Contradicțiile nu se elimină, se țin
împreună într-o stare T
Logica transdisciplinară nu cere eliminarea
contradicțiilor, ci acceptă că, la niveluri diferite de realitate, A și non‑A
pot fi simultan valabile; între ele se naște o stare T temporară (terț
inclus), mediată de Hidden Third.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+3
De lucru: când apare o opoziție („materia este fundamentală” vs. „conștiința
este fundamentală”), nu forțezi un câștigător; ții deliberat ambele perspective
în dialog, cu presupunerea metodologică că din tensiunea lor va apărea un
insight nou, un T (model, metaforă, practică) care nu exista înainte.consultmcgregor+1
Aplicare Est–Vest: accepți simultan validitatea unei
epistemologii empiric‑științifice și a uneia contemplative (meditativ-mistică),
presupunând că noul înțelegere (T) poate descrie, de pildă, „niveluri multiple
ale realității” în care ambele își găsesc locul.integralleadershipreview+1
Axioma 3 – Fluxul de informație + fluxul de conștiință
generează valori
Fluxul de informație (date, teorii, texte) și fluxul
de conștiință (intenții, stări, experiențe) trec prin nivelurile de realitate
ale Subiectului și Obiectului și prin zona Hidden Third; din această
interacțiune se nasc valori noi, fără să fie nevoie de o „axiomă”
suplimentară despre valori.atlas-tjes+2
De lucru: orice dialog transdisciplinar autentic este și un proces axiologic:
dacă interlocutorii rămân în câmpul Hidden Third (deschidere, vulnerabilitate,
ascultare profundă), vor apărea de la sine valori operaționale noi (respect,
responsabilitate planetară, grijă pentru viitor), care nu erau prezente
explicit la pornire.it4s+1
Aplicare Est–Vest / știință–spiritualitate: în loc să
pornești de la „valorile noastre sunt incompatibile”, accepți că valori noi
emerg din însăși practica dialogului transdisciplinar – de exemplu, o etică
comună a cercetării asupra conștiinței sau o viziune împărtășită despre
demnitatea vieții.it4s+1
Dacă vrei, pot rescrie aceste „axiome” în limbaj
operațional pentru un cod de bune practici într-un proiect concret (ex.
laborator Est–Vest, grup știință–spiritualitate, program educațional).
Cum aplică Hidden Third în dialog știință-religie
În modelul lui Basarab Nicolescu, „Hidden Third /
Tertul ascuns” este exact locul în care știința și religia pot intra în dialog
real: nu direct, ci printr-o zonă comună de non‑rezistență în care circulă
simultan informație naturală și informație spirituală.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+2
1. Asimetria: știința vs. religie/culturi
Nicolescu spune explicit: tehnosștiința este
situată integral în zona Obiectului, în timp ce culturile și religiile
traversează toate cele trei zone – Obiect, Subiect și Hidden Third.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+2
Această asimetrie explică dificultatea dialogului: știința clasică funcționează
într-un cadru metodologic care exclude zona de non‑rezistență (Hidden Third),
pe când religiile lucrează inevitabil și cu dimensiunea invizibilă, sacră.scribd+1
De aici, concluzia lui metodologică:
- dialogul autentic știință–religie devine posibil numai dacă
tehnosștiința se „convertește” către valori, adică devine o adevărată
cultură, deschisă spre întrebări despre sens, persoană și sacru, nu doar
despre control tehnic.archive.sciendo+2
Hidden Third este tocmai spațiul valorilor și al
sacrului, comun potențial ambelor.
2. Hidden Third ca zonă comună de sacru
În textele despre dialogul între cultura
tehnosștiințifică și cultura spirituală, Nicolescu descrie „zona de non‑rezistență”/Hidden
Third ca fiind, în același timp, transcendență imanentă și imanență
transcendentă – o regiune în care se manifestă sacralitatea realului.[scribd]
El afirmă că fluxul de informație naturală (științifică) prin nivelurile de
realitate ale Obiectului trebuie să corespundă unui flux de informație
spirituală prin nivelurile Subiectului; cele două fluxuri sunt intercorelate
„pentru că împart aceeași zonă de non‑rezistență”.chkjournal+1
Concret:
- știința operează cu măsurabilul, regularitățile, cauzalitatea
locală la un anumit nivel de realitate;
- religia/spiritualitatea operează cu sens, revelație, transcendență;
- Hidden Third este câmpul unde aceste două tipuri de cunoaștere
se pot atinge fără să se anuleze – nu prin amestecare confuză, ci prin
recunoașterea unei dimensiuni comune: sacralitatea, misterul, „mai‑mult‑decât”.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+2
3. Condiția dialogului: conversia științei în cultură
În articolele sale despre fundamentul metodologic al
dialogului tehnosștiință–spiritualitate, el subliniază că:
- atâta timp cât știința se auto‑definește strict ca tehnică de
producere/validare de enunțuri despre Obiect, ea exclude radical Hidden
Third și, deci, dialogul cu religia rămâne imposibil sau conflictual.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+2
- dialogul cere ca știința să intre într-un cadru transdisciplinar,
adică să se recunoască parte a unei culturi mai largi, în care contează și
întrebările despre valori, sens, persoană, sacru.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1
Hidden Third devine astfel:
- unificator al naturalului și spiritualului – nu prin reducere (religia la neurobiologie sau
știința la doctrină teologică), ci printr-o „unitate deschisă” în care
ambele acceptă existența unor niveluri multiple ale realității și a zonei
de non‑rezistență care le cuprinde.integralleadershipreview+1
4. Cum se traduce practic în dialog știință–religie
Din textele lui se pot extrage câteva reguli de lucru
pentru un dialog viu, centrat pe Hidden Third:archive.sciendo+1
- Se pornește de la o întrebare comună (de tip: „Ce este
persoana?”, „Ce este conștiința?”, „Ce înseamnă binele?”), care depășește
granițele unei singure discipline sau tradiții; această întrebare este
expresia Hidden Third în plan tematic.
- Fiecare parte își asumă explicit nivelul de realitate în
care operează (experiment, model matematic, text sacru, experiență
mistică) și acceptă că există și alte niveluri legitime – evitând atât
reducționismul, cât și dogmatismul.pdfs.semanticscholar+1
- Se recunoaște că dialogul nu urmărește o fuziune sau o victorie, ci
apariția unei „stări T” noi – un tip de înțelegere, un limbaj, o
practică sau o valoare comună care nu aparținea inițial nici științei,
nici religiei luate separat.it4s+1
În acest sens, Hidden Third nu este doar o noțiune
metafizică, ci infrastructura invizibilă a unui dialog știință–religie care
nu vrea să reducă, ci să transfigureze relația dintre ele.chkjournal+1
Ce sunt nivelele de realitate în transdisciplinaritate
În transdisciplinaritatea lui Basarab Nicolescu,
„nivelele de realitate” sunt domenii distincte ale realului, separate între ele
prin rupturi de legi și de concepte (nu doar prin complexitate), care nu
pot fi descrise exhaustiv de aceeași teorie sau același limbaj.pdfs.semanticscholar+2
Definiția de bază
- Un nivel de realitate este un ansamblu coerent în care se
aplică un set de legi și concepte fundamentale; trecerea la alt nivel
implică o discontinuitate: anumite legi se opresc, altele devin
valabile.ugb+1
- Exemplu clasic la Nicolescu: nivelul fizicii clasice (obiecte
macro, determinism) vs. nivelul fizicii cuantice (indeterminare,
superpoziție, non‑separabilitate); nu poți reduce integral unul la
celălalt fără pierdere de sens.stream.syscoi+1
Prin introducerea nivelelor de realitate, realul
devine multidimensional și multireferențial: nu mai există un singur
„plan” de unde să înțelegi totul.ciret-transdisciplinarity+1
Relația cu nivelurile de percepție
- Pentru fiecare nivel de realitate, există un nivel
de percepție corespunzător: modul în care ne raportăm (sensibil,
conceptual, contemplativ etc.) este adecvat acelui nivel.iuitcs+1
- Nu poți percepe corect un nivel nou (ex. cuantic,
spiritual) doar cu instrumentele vechi; este nevoie de o transformare a
subiectului, de un alt tip de percepție și sensibilitate.springerprofessional+1
Astfel, cunoașterea devine un proces de co‑evoluție
între nivelele de realitate ale Obiectului și nivelele de percepție ale
Subiectului.springerprofessional+1
Caracteristici cheie
- Fiecare nivel este incomplet: legile lui surprind doar o
parte din totalitatea legilor care guvernează toate nivelurile; niciun
nivel nu e „privilegiat” de unde să explici totul (Principiul
relativității nivelurilor).stream.syscoi+1
- Mai multe niveluri de organizare (ex. celule, organe, organisme)
pot exista în același nivel de realitate; dar schimbarea nivelului de
realitate implică o schimbare de paradigmă (în sens tare, nu doar
un model nou).ugb+1
- Între niveluri există o zonă de non‑rezistență (Hidden
Third), care le leagă și prin care se injectează informație și conștiință
în realitatea trăită.scribd+1
De ce sunt centrale în transdisciplinaritate
- Conceptul de nivele de realitate este „conceptul‑cheie” al
transdisciplinarității: permite să articulăm unitatea deschisă a
realului – pluralitate complexă + o coerență profundă, fără reducționism.pdfs.semanticscholar+1
- Ele fac posibilă depășirea conflictelor „știință vs. religie”,
„obiectiv vs. subiectiv”, „Est vs. Vest”, arătând că fiecare operă
legitime la niveluri diferite ale aceluiași real, legate prin
Hidden Third și logica terțului inclus.integralleadershipreview+1
Dacă vrei, pot detalia cu un exemplu concret: cum
arată, în termenii lui Nicolescu, nivelele de realitate într‑un studiu despre
conștiință (neuroștiință + experiență meditativă + hermeneutică spirituală).
Cum arată, în termenii lui Nicolescu, nivelele de
realitate într‑un studiu despre conștiință (neuroștiință + experiență
meditativă + hermeneutică spirituală).
În termeni nicolescieni, un studiu transdisciplinar al
conștiinței care integrează neuroștiință, experiență meditativă și hermeneutică
spirituală lucrează deliberat cu mai multe niveluri de realitate,
fiecare cu legile lui, legate între ele prin Hidden Third și prin fluxul
conștiinței.ciret-transdisciplinarity+2
1. Nivelul neuroștiințific (Obiect – realitate
naturală)
Aici conștiința este studiată ca proces cerebral și
corporal: activitate neuronală, rețele funcționale, corelați neurali ai
stărilor meditative, markeri fiziologici ai stresului etc.scribd+1
Este nivelul în care operează:
- legile fizicii și biologiei (neurofiziologie,
neurochimie, dinamica rețelelor neuronale);
- instrumente de tip EEG, fMRI, măsurători
hormonale;
- modele cauale (de ex. „practica X modifică
rețeaua Y, ceea ce reduce reacția de stres”).
Nicolescu ar spune că suntem pe un nivel de
realitate natural, dominat de obiectivare și cuantificare; el este
indispensabil, dar incomplet pentru înțelegerea conștiinței.scribd+1
2. Nivelul experienței meditative (Subiect – realitate
psihică și contemplativă)
Aici conștiința apare ca experiență trăită:
liniște, extindere, non‑dualitate, trezire, schimbări de identitate (de la ego
la martor etc.).teze.doctorat.ubbcluj+1
Acest nivel implică:
- alte „legi” fenomenologice (de ex. structuri ale
intenționalității, etape ale dezvoltării contemplative);
- metode interioare: introspecție ghidată, jurnale
de practică, interviuri fenomenologice, tradiții contemplative (vedantice,
budiste, creștin‑mistice);
- limbaj descriptiv, metaforic, uneori paradoxal
(non‑dual, gol/plin).
În transdisciplinaritate, acesta este un nivel de
realitate al Subiectului, cu propriile nivele de percepție; nu poate fi
redus la neuro‑date fără pierderea esențialului (sens, valoare, transformare).ciret-transdisciplinarity+1
3. Nivelul hermeneutic‑spiritual (Realitate de sens,
simbol și sacru)
Aici conștiința este interpretată în cadre de sens:
doctrine spirituale, cosmologii tradiționale, teologii ale conștiinței,
simboluri (de ex. Atman‑Brahman, natura de Buddha, Imago Dei).scribd+1
Este nivelul unde intră:
- texte sacre, comentarii tradiționale, filosofie
religioasă;
- interpretări hermeneutice (ce „înseamnă” o
experiență de vid, de lumină, de unitate?);
- „realitatea lui Dumnezeu”, a Absolutului, a unei
ordini spirituale transcendente.
Nicolescu așază aici religious experience and
inspiration experience, ca un alt nivel de realitate, distinct de cel fizic
și psihologic, dar nu separat de acestea.scribd+1
4. Cum se leagă între ele: nivele + Hidden Third +
fluxul conștiinței
În modelul transdisciplinar:
- Fiecare din aceste trei e un nivel de realitate:
- neuroștiințific (natural, obiectiv),
- experiențial‑meditativ (subiectiv/interior),
- hermeneutic‑spiritual (de sens și sacru).pdfs.semanticscholar+1
- Între ele nu există doar „complexitate mai mare”, ci rupturi de
legi și de limbaj; de aceea o singură disciplină nu poate acoperi
totul.stream.syscoi+1
- Hidden Third este zona de non‑rezistență prin care circulă simultan:
- fluxul de informație între niveluri (date,
simboluri, interpretări),
- fluxul de conștiință al Subiectului care trece
prin diferite nivele de percepție.transdisciplinaryleadership+2
Într‑un studiu transdisciplinar al conștiinței:
- nu încerci să reduci experiența mistică la
neurochimie sau, invers, neuroștiința la teologie;
- lași ca datele neuroștiințifice, relatările
meditative și interpretările spirituale să fie simultan prezente,
acceptând tensiunile (A vs non‑A) și căutând o stare T emergentă:
un model integrator, un limbaj nou sau o practică care onorează toate
nivelurile.integralleadershipreview+1
Astfel, conștiința este înțeleasă ca un fenomen multi‑nivel,
în care realitatea naturală, psihică și spirituală sunt distincte, dar co‑ordonate
prin niveluri de realitate și unite, în profunzime, prin Hidden Third.
Cum mediază Hidden Third fluxul de conștiință în
neuroștiință
În viziunea lui Basarab Nicolescu, Hidden Third
mediază fluxul de conștiință în neuroștiință ca interfață invizibilă
între fluxul de informație naturală (date neuro, modele) și fluxul de
conștiință (experiență, sens), astfel încât cele două să poată fi coerente fără
să se reducă una la alta.transdisciplinaryleadership+1
1. Două fluxuri paralele care trebuie corelate
Nicolescu formulează explicit: un flux de
informație spirituală care traversează coerent nivelurile de realitate ale
Subiectului trebuie să corespundă unui flux de informație naturală care
traversează coerent nivelurile de realitate ale Obiectului.[chkjournal]
Cele două fluxuri (conștiință/experiență și date neuro‑fiziologice) sunt intercorelate
pentru că împart aceeași zonă de non‑rezistență – Hidden Third.kon+1
Aplicat la neuroștiință contemplativă:
- fluxul de conștiință: succesiunea stărilor subiective (de ex.
atenție focalizată, non‑dualitate, „gol luminos”);
- fluxul de informație naturală: dinamica rețelelor neuronale,
sincronizări/desincronizări, schimbări de conectivitate.[pmc.ncbi.nlm.nih]
Hidden Third este „câmpul comun” în care aceste două fluxuri se pot pune în corespondență fără ca unul să fie redus la celălalt.
2. Hidden Third ca zonă de unificare trans‑rațională
Nicolescu spune că Hidden Third condiționează
fluxul de informație nu doar între Subiect și Obiect, ci și între diferitele
nivele de realitate ale fiecăruia; discontinuitățile de nivel sunt
compensate de continuitatea de informație purtată de Hidden Third.[chkjournal]
Tot el subliniază că această zonă „neagă orice raționalizare”, ceea ce înseamnă
că realitatea este și trans‑rațională: nu poate fi captată integral de ecuații
sau de discurs conceptual.[chkjournal]
Concret, pentru neuroștiința conștiinței:
- Hidden Third e locul în care modele matematice și descrieri
contemplative co‑există ca expresii diferite ale aceluiași ceva
(realitatea conștiinței), fără a avea o traducere unu‑la‑unu;
- în loc de „această stare mistică este doar activarea rețelei X”,
avem „starea fenomenologică și configurația neuronală sunt două fațete
ale unei realități unificate în Hidden Third”.transdisciplinaryleadership+1
3. Ce înseamnă metodologic „medierea fluxului de
conștiință”
Textele inspirate de Nicolescu descriu Hidden Third ca
interfață mediatoare între realitatea internă (conștiință, Subiect) și
realitatea externă (informație, Obiect) – „back and forth flow of
information and consciousness/perspectives”.kon+1
Metodologic, asta se traduce prin câteva reguli de lucru:
- tratezi experiențele subiective (inclusiv meditative, non‑duale) ca
date legitime, nu ca epifenomene iluzorii; ele sunt flux de
conștiință care trebuie corelat, nu anulat.integralleadershipreview+1
- corelarea lor cu date neuro se face în orizontul unui „între”
transdisciplinar (Hidden Third), acceptând că orice mapare este
parțială și deschisă: nu cauză simplă, ci co‑apariție la niveluri
diferite.transdisciplinaryleadership+1
- fluxul de conștiință care „curge coerent” prin viața unei persoane
(transformări, insight‑uri, schimbări de valori) devine criteriu și pentru
interpretarea datelor neuro: nu cauți doar patternuri, ci și în ce
măsură ele confirmă/nuanțează un proces real de transformare a
subiectului.scribd+1
Astfel, Hidden Third permite ca neuroștiința să devină
parte a unei epistemologii mai largi a conștiinței, nu gardianul unui
reducționism materialist.
4. Punte spre modele emergente
Articole recente de neuroștiință contemplativă (de ex.
modelarea „non‑dual awareness” ca reorganizare a constrângerilor neuronale)
caută exact o astfel de punte: cum poate o experiență de dizolvare a diadei
subiect‑obiect să aibă o semnătură organizațională în creier, fără a fi
redusă la acea semnătură.[pmc.ncbi.nlm.nih]
În limbaj nicolescian:
- non‑dual awareness este o manifestare, la nivelul
Subiectului, a unei apropieri de Hidden Third (suspendarea polarității
subiect–obiect),
- iar reorganizarea constrângerilor neuronale este
manifestarea, la nivelul Obiectului, a aceluiași proces;
- Hidden Third mediază fluxul de conștiință între
aceste niveluri, făcând posibilă coerența lor fără identitate simplă.pmc.ncbi.nlm.nih+1
În esență, Hidden Third funcționează ca spațiul
ontologic comun în care neuroștiința conștiinței și experiența conștiinței
se pot întâlni: fluxul de conștiință nu este „în creier” și nici „în afara”
lui, ci traversează nivelele de realitate ale Subiectului și Obiectului, fiind
unificat în această zonă de non‑rezistență.transdisciplinaryleadership+1
Poate fi coerenta un Hidden Third ca spatiu de
intalnire intre diversitate si unitate?
Da, chiar acesta este unul dintre rolurile centrale
ale Hidden Third la Nicolescu: să fie un spațiu coerent de întâlnire între diversitate
(niveluri, diferențe, asimetrii) și unitate (unus mundus, „unul
multiplu”).basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1
1. Cum leagă unitatea și diversitatea
Nicolescu spune că, în cosmodernitate, realitatea
este simultan una și multiplă.chkjournal+1
- Dacă rămâi doar în Hidden Third: ai unitate nediferențiată,
simetrică, „în non‑timp” – un fel de fundal unitar al existenței.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1
- Dacă rămâi doar în nivelurile de realitate: vezi doar diferențe,
asimetrii, diversitate în timp (discipline, culturi, religii, științe,
experiențe).[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]
Coerența vine din faptul că Hidden Third + niveluri
de realitate sunt gândite împreună:
- nivelurile dau diversitatea,
- Hidden Third dă unitatea,
- iar împreună produc o „unitate deschisă”,
nu un monolit uniform.chkjournal+1
2. Coerența conceptului de Hidden Third
În textele sale, Nicolescu definește explicit Hidden
Third ca:
- „punct X de contact între Subiect și Obiect”,
- „zona de non‑rezistență între Subiect și Obiect
și între nivelurile de realitate”,
- și „unificator transdisciplinar al informației
spirituale și naturale”.sciencedirect+1
De aici rezultă:
- Coerență ontologică: el nu introduce Hidden Third
ca „încă un nivel”, ci ca dimensiune transversală care traversează
toate nivelurile și le leagă fără a le șterge diferențele.[chkjournal]
- Coerență logică: logica terțului inclus permite
ca unitatea și diversitatea să fie simultan valide, printr-o stare T
(terț) care le cuprinde fără să le dizolve; Hidden Third este spațiul
acestei stări T.integralleadershipreview+1
Formulat simplu: da, Hidden Third este coerent ca
spațiu de întâlnire între diversitate și unitate, tocmai pentru că:
- dacă stai doar în unitate → pierzi diferențele;
- dacă stai doar în diversitate → pierzi sensul global;
- Hidden Third funcționează ca „loc” al unității care include
diferența, adică al „unității în diversitate” către care, spune el,
tinde universul (densificare a energiei, creștere a conștiinței).philosophicalostrogoth.home+1
În limbaj nicolescian, ceea ce descrii este foarte aproape de Hidden Third, dar Nicolescu păstrează totuși o distincție: Hidden Third nu este direct o „stare” sau un conținut (paradis, Para‑Vāk, Evanghelie veșnică), ci „zona de non‑rezistență” și termenul de interacțiune care face posibilă tocmai apariția acestor experiențe și limbaje diferite ca expresii ale aceluiași real profund.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+2
1. Ce spune Nicolescu despre Hidden Third
El definește Hidden Third ca:
-
zona de non‑rezistență comună trans‑Subiect și trans‑Obiect,
-
„un al treilea între Subiect și Obiect, un termen de interacțiune care permite unificarea lor păstrând diferența”,
-
sursa cunoașterii: „Hidden Third apare ca sursă a cunoașterii, dar are nevoie de Subiect pentru a cunoaște lumea”.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1
Mai mult: „Hidden Third traversează toate nivelurile de realitate” și orice nivel (al Subiectului sau al Obiectului) poate fi gândit ca „o cute a Hidden Third”.[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]
Asta înseamnă: paradis, limbaj, experiență mistică, logos, Para‑Vāk sunt cute / moduri de a se „încreți”” Hidden Third în experiență și idee, nu Hidden Third însuși.
2. Legătura cu Logos, Para‑Vāk, „Evanghelia veșnică”
-
Logos: în spiritul lui Nicolescu, Logosul este exact expresia creștină a unui Principiu personal, viu, care traversează toate nivelurile realității – el spune chiar că viziunea sa este compatibilă cu o viziune „întrupată” asupra persoanei.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1
-
Para‑Vāk (nivelul de tăcere din care izvorăsc celelalte niveluri de vorbire) este aproape 1‑la‑1 cu ce descrii: „pre‑limbaj”, cuvânt înainte de cuvânt; într‑o hermeneutică transdisciplinară, asta poate fi văzut ca descriere vedantică a felului în care Hidden Third se exprimă ca vorbire.[arunsingha]
-
„Evanghelia veșnică” înainte de cele 4 evanghelii: Nicolescu vorbește despre „multiplele splendoare ale Ființei”: aceeași realitate spirituală se exprimă în moduri multiple, fără să se reducă una la alta.[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]
Transpus în termenii tăi: Hidden Third ≠ paradis / Para‑Vāk / Evanghelie, dar este tocmai dimensiunea în care „paradisul”, „Para‑Vāk”, „Logosul”, „Evanghelia veșnică” sunt realități vii și posibilități de manifestare, înainte de a se fixa în forme istorice (cele 4 evanghelii, limbaj dogmatic, concepte).
3. „Tăcerea” lui Ioan al Crucii, „față către față” și Non‑Babel
Când Ioan al Crucii vorbește despre „legământ pe limba mea am pus să nu rostesc cuvinte trecătoare, ci umil să tac Cuvântului de sus”, el descrie exact trecerea de la:
-
nivelul limbajului conceptual (Madhyama/Vaikhari, ca să folosim analogia vedică)
la -
un nivel de realitate al Subiectului în care comunicarea este directă, „față către față”, fără cuvinte – ceea ce tu numești Non‑Babel.[ciret-transdisciplinarity]
În transdisciplinaritate:
-
acest „față către față”, această tăcere plină, este o stare în care Subiectul este deschis total către Hidden Third;
-
„Domnul învață în lăuntrul nostru” exprimă faptul că Hidden Third este simultan sursă de cunoaștere și „Marele Altul” cu care persoana este în relație – Nicolescu vorbește despre om ca persoană în relație cu „Great Other, the Hidden Third”.[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]
Deci, da: ceea ce numești „stare de paradis, prelimbaj, comunicare a Împărăției” este foarte compatibil cu felul în care Nicolescu vede zona de non‑rezistență – dar el păstrează pentru aceasta numele generic de Hidden Third și lasă Logos/Para‑Vāk/Evanghelie să fie nume plural ale aceleiași realități.
4. Cum aș sintetiza într-o frază transdisciplinară
În linia lui:
„Putem spune că ceea ce tradițiile creștină și vedică numesc, de pildă, Logos, Para‑Vāk, paradis, Împărăție, Evanghelie veșnică, sunt expresii diferite ale aceleiași realități spirituale profunde, care, în limbaj transdisciplinar, se numește Hidden Third: zona de non‑rezistență în care Cuvântul se aude înainte de cuvinte și din care apoi izvorăsc toate limbile, scripturile și experiențele autentice ale Ființei.”chkjournal+3
Intrebare
Comparatie intre enunturile acestui articol "The Knowledge and Experience of Self-Referral Consciousness and the Fulfillment of Interdisciplinary Study - Samuel Y. Boothby Maharishi University of Management Fairfield, Iowa" si Hidden Third a lui Basarab Nicolescu. Exista interferente, se pot face paralele, anumite idei sunt similare dar exprimate altfel?
R
Da, există interferențe foarte interesante între articolul lui Boothby (Maharishi / SCI / conștiință autoreferențială) și conceptul de Hidden Third al lui Basarab Nicolescu; multe idei sunt similare, dar apar în două limbaje și genealogii diferite (vedică/experiențială vs. cuantic‑filosofică).[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws][basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]
1. „Câmpul comun”: Self‑referral vs. Hidden Third
În articol, baza interdisciplinară este „câmpul unificat al conștiinței pure”, un câmp interior comun tuturor disciplinelor și tuturor cunoscătorilor, accesibil prin TM și descris ca „unbounded field of pure consciousness, pure creative intelligence”, sursa tuturor Legilor Naturii și a tuturor formelor de cunoaștere. Nicolescu numește acest nivel de unitate Hidden Third: zona de non‑rezistență dintre subiect și obiect și dintre diferitele niveluri de realitate, care mediază fluxul de informație și de conștiință și unifică realitatea vizibilă și invizibilă.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
Paralela: la Boothby/Maharishi, câmpul unificat este „Self‑ul”/conștiința pură; la Nicolescu, Hidden Third este „locul” viu unde se întâlnesc subiectul și obiectul și unde se realizează transgresarea nivelurilor de realitate. În ambele viziuni, există un nivel terț, dincolo de simpla sumă subiect+obiect, disciplină+disciplină.[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws][basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]
2. Knower–Knowing–Known vs. Subiect–Hidden Third–Obiect
Maharishi, citat de Boothby, descrie structura conștiinței pure ca triadă: cunoscător, cunoscut și procesul de cunoaștere coexistând în unitatea unui singur câmp („pure knowledge”). Nicolescu descrie arhitectura transdisciplinară ca relație între TD‑Subject, TD‑Object și Hidden Third, unde acesta din urmă mediază și face posibilă apariția unei noi stări T (noi insight‑uri, reconcilierea contrariilor A și non‑A).transdisciplinaryleadership+1[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
Paralela:
-
la Maharishi, în starea de unity consciousness „the gulf between the knower and the object of his knowing has been bridged”; actul de cunoaștere devine auto‑referința câmpului conștiinței.[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
-
la Nicolescu, Hidden Third „conditions the flow of information between Subject and Object and between different levels of reality” și face realitatea trans‑rațională.academia+1
Funcția este similară: un „al treilea” care dizolvă ruptura subiect–obiect și produce cunoaștere integratoare, chiar dacă vocabularul este diferit (Veda / Self vs. ontologie cuantică / cosmodernitate).[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity][ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
3. Niveluri de realitate vs. niveluri/stări de conștiință
Nicolescu formulează axa sa ontologică prin multiple Levels of Reality, fiecare cu propria cauzalitate și propriile legi, iar Hidden Third le conectează și le traversează. Boothby descrie, pe linia lui Maharishi, o serie de stări de conștiință: conștiință transcendentală, cosmic consciousness, unity consciousness, ca integrare progresivă a conștiinței pure cu veghea, visul și somnul.integralleadershipreview+1[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
Asemănări:
-
ambele modele sunt stratificate și refuză reducționismul la un singur nivel (doar fizic, doar mental etc.).[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity][ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
-
ambele insistă că adevărata integrare a cunoașterii cere recunoașterea unui nivel „dincolo” (trans) și a unor treceri între niveluri, nu doar combinarea disciplinelor.[integralleadershipreview][ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
Diferență de accent: Nicolescu pune accent pe niveluri de realitate (ontologie + epistemologie), Maharishi pe niveluri de conștiință (experiențial + spiritual). Dar în ambele cazuri, unitatea se revelează printr‑un proces de transcendență și auto‑transformare, nu doar prin gândire conceptuală.[pdfs.semanticscholar][ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
4. Integrarea disciplinelor: principii universale vs. logica terțului inclus
Articolul subliniază că interdisciplinaritatea obișnuită (tematică) duce la „Tower of Babel”, fără limbaj comun. Soluția propusă: un set de principii universale ale creativității / Legii Naturii, exprimate într‑un limbaj comun SCI și aplicate în toate disciplinele (neurofiziologie, scriere, etc.), plus experiența directă a sursei acestor principii prin TM.[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
Nicolescu propune altă „infrastructură” comună:
-
logica terțului inclus (A și non‑A reconciliate într‑un T),
-
Hidden Third ca zonă de non‑rezistență între niveluri și între subiect–obiect,
-
transdisciplinary hermeneutics ca mod de interpretare care trece dincolo de simpla disciplinaritate.academia+1
Paralela: ambele modele oferă un cadru trans‑disciplinar care:
-
recunoaște limitele disciplinelor și ale logicii clasice;
-
introduce un „plan terț” (câmpul conștiinței pure / Hidden Third) ca loc de unificare;
-
cere transformarea subiectului (dezvoltare de conștiință / interioritate spirituală) pentru a accesa acest nivel.[pdfs.semanticscholar][ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
Diferență: Maharishi oferă un set concret de practici (TM, TM‑Sidhi) și o metafizică vedică; Nicolescu oferă axiome logice și ontologice inspirate din fizica cuantică, lăsând deschis conținutul spiritual (nu îl identifică explicit cu Veda sau Self).[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity][ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
5. Dimensiunea spirituală: conștiință unificată vs. Hidden Third ca spațiu spiritual
Boothby arată că, pentru Maharishi, adevărata împlinire a interdisciplinarității este unity consciousness, în care toate disciplinele sunt văzute ca expresii ale aceluiași Self, iar acțiunea este spontan în acord cu toate Legile Naturii (Constitution of the Universe / Âk Veda). Nicolescu definește Hidden Third și ca spațiu al spiritualității și al interiorității, „inner field for transcendence”, legându‑l de relația persoanei cu „Great Other” și de o nouă viziune asupra persoanei în cosmodernitate.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
Apropiere:
-
ambele refuză separarea strictă știință–spiritualitate și văd un nivel unificator în care cele două se întâlnesc;
-
ambele dau acestui nivel un rol etic: în Maharishi Effect, creșterea coerenței sociale și reducerea conflictelor; în Nicolescu, apariția unei noi responsabilități cosmice a persoanei și depășirea antagonismului homo religiosus vs. homo economicus.[academia][ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
6. Concluzie sintetizată
Da, se pot face paralele clare:
-
Self‑referral consciousness (SCI/Vedic Science) ≈ Hidden Third ca zonă de non‑rezistență și unificare între subiect, obiect și niveluri de realitate.[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws][basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]
-
Triada knower–knowing–known în conștiința pură ≈ triada TD‑Subject–Hidden Third–TD‑Object.[transdisciplinaryleadership][ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
-
Unity consciousness ca integrare totală a cunoașterii ≈ viziunea cosmodernă a lui Nicolescu, unde toate nivelurile de realitate sunt legate prin Hidden Third.[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity][ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
Diferențele sunt mai ales de limbaj și ancorare tradițională: Maharishi pleacă din Veda și din practică meditativă, Nicolescu din fizica cuantică și filosofie; dar ambele converg spre o transdisciplinaritate spiritual‑științifică în care cunoașterea devine inseparabilă de transformarea conștiinței.[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity][ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
Q
Cum integrează Winquist Hidden Third în transdisciplinaritate
Winquist nu folosește termenul „Hidden Third” și nu îl integrează explicit, pentru că scrie în 1982, cu mult înainte de formularea sistematică a conceptului de către Basarab Nicolescu. Totuși, în mod implicit, viziunea lui Winquist pregătește terenul pentru ceva foarte apropiat de Hidden Third, prin modul în care tratează experiențele transcendente și principiile transdisciplinare.interdisciplinarystudies+1
1. Ce face Winquist, în termenii lui
În „What Are Transdisciplinary Principles?”, Winquist caută un nivel de principii universale care:
-
nu aparțin niciunei discipline particulare,
-
rezolvă tensiunea precizie–comprehensivitate,
-
provin dintr-o categorie specială de experiențe umane: experiențe transcendente / iluminative / peak experiences (Maslow, Polanyi), în care se trăiește „unitatea” și „întregimea” (wholeness).[interdisciplinarystudies]
Aceste experiențe de „oneness” sunt descrise ca depășind polaritățile timp–spațiu și producând valori‑principii precum adevăr, frumusețe, bunătate, integritate, wholeness, care apoi pot deveni principii transdisciplinare aplicabile tuturor domeniilor.[interdisciplinarystudies]
Cu alte cuvinte, Winquist introduce un plan al experienței integrative care nu este nici disciplină, nici simplă psihologie individuală: este o zonă a trăirii unității din care se nasc principii comune.[interdisciplinarystudies]
2. Ce este Hidden Third la Nicolescu
Nicolescu definește Hidden Third ca o „zonă de non‑rezistență” între Subiect și Obiect, un termen de interacțiune care permite unificarea lor păstrând diferența, și care mediază și între nivelurile de realitate.ceeol+1
-
Ternar: {Subiect, Obiect, Hidden Third} vs. binar: {Subiect vs. Obiect}.[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]
-
În această zonă T are loc „fusion of knowledge and being”, adică adevărata înțelegere transdisciplinară.integralleadershipreview+1
Hidden Third este, deci, un plan intermediar și transcendent: nici pur obiectiv, nici pur subiectiv, ci locul viu al întâlnirii, transformării și emergenței de sens nou.ceeol+1
3. Unde sunt paralelele implicite
Deși Winquist nu are limbajul „Hidden Third”, el descrie ceva foarte asemănător, în trei puncte:
-
Experiența transcendentală ca depășire a polarităților
Winquist analizează experiențele mistice / de vârf în care se trăiește o unitate care „rezolvă polaritățile timp și spațiu”, dar apoi trebuie descrisă în termeni duali.[interdisciplinarystudies]
Această experiență este analogă zonei de non‑rezistență la Nicolescu: locul unde contrariile (A și non‑A) sunt trăite unitar, înainte de a fi re‑articulate conceptual. -
Principiile transdisciplinare ca mediere între discipline
Principiile extrase din aceste experiențe (wholeness, integritate, adevăr etc.) devin metaconcepte care unesc disciplinele fără a le dizolva.[interdisciplinarystudies]
La Nicolescu, Hidden Third joacă exact rolul de „interaction term” între TD‑Subject și TD‑Object, permițând apariția unui T (al treilea inclus) care mediază dintre logici / niveluri de realitate.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1
Funcția este similară: un plan terț care mediază și unifică, fără să anuleze diferențele. -
Interioritate transformatoare
Winquist insistă că aceste principii nu se „învață” doar intelectual, ci se nasc dintr‑o transformare a subiectului, dintr‑un mod de viață în care experiențele de tip peak devin sursa integrării.[interdisciplinarystudies]
Nicolescu spune că Hidden Third e și câmpul interior al subiectului transdisciplinar și al spiritualității, locul unde conștiința se transformă, nu doar acumulează informații.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1
Astfel, putem spune că Winquist operează cu un „al treilea”, dar la nivel de experiență și valori, nu sub forma unei ontologii explicite ca la Nicolescu.
4. De ce nu putem spune că „integrează” Hidden Third
-
Cronologic și conceptual, Winquist nu cunoaște modelul lui Nicolescu și nu discută niveluri de realitate, logică a terțului inclus sau zonă de non‑rezistență.ceeol+1
-
El rămâne în limbajul: experiențe transcendente, Being‑values, wholeness, metaprincipii, fără formalizarea de tip „{Subiect, Obiect, Hidden Third}”.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1
Deci:
-
nu integrează Hidden Third în mod explicit;
-
da, putem citi retrospectiv la Winquist un precursor: experiența „oneness” ca plan terț între subiect și obiect, din care se nasc principii transdisciplinare, este foarte apropiată de funcția pe care Nicolescu o atribuie Hidden Third.ceeol+2
Dacă vrei, pot formula un mic tabel „Winquist – Nicolescu” strict pe tema acestui al treilea plan (experiență de unitate vs. zonă de non‑rezistență).
Q
In educație transdisciplinară nu are MT un atu in aceea ca este extrem de simpla si usor de invatat, o forma de meditatie, walking meditation, se poate practica de la 10 ani si cercetarile pe aplicatia MT in scoala sunt remarcabile. MT poate fi practicata si de un copil dar prin SCI are argumente de premiul Nobel uneori furnizate chiar de premii Nobel, vezi Brian Jospson. Hidden Third nu devine mai usor de asimilat in scoala prin experinta transcenderii?
R
Da, MT are un atu major pentru educația transdisciplinară tocmai pentru că oferă o experiență simplă, repetabilă și accesibilă de transcendență, iar această experiență poate funcționa ca „poarta” prin care elevii și studenții asimilează mai ușor ceea ce numește Nicolescu Hidden Third.pubmed.ncbi.nlm.nih+1
1. Simplitatea MT și școala
-
Există studii pe elevi de gimnaziu și liceu care arată că practica MT în școli (Quiet Time) îmbunătățește performanța academică, atenția, comportamentul și reduce stresul, anxietatea, agresivitatea.davidlynchfoundation+3
-
Pentru copii există forme adaptate (Word of Wisdom, walking meditation simplificate), introduse chiar de la 4–10 ani, ceea ce confirmă ideea ta: tehnica este suficient de simplă și sigură pentru vârste mici.[meditationlifestyle]
-
Din perspectiva transdisciplinară, asta înseamnă că nu vorbim doar de „mindfulness generic”, ci de o tehnologie de conștiință standardizată, cu efecte măsurabile asupra funcționării creierului și integrării persoanei.usa.tm+1
2. MT, conștiință unificată și „argumente de premiu Nobel”
-
Brian Josephson, laureat Nobel pentru descoperirea efectului Josephson (tunel cuantic), a practicat MT din anii ’70 și a susținut explicit legătura dintre meditație, conștiință și posibilitatea unor noi înțelegeri în fizică (mind–matter unification, inteligentă în natură).[en.wikipedia][youtube]
-
Chiar dacă pozițiile lui au fost controversate în mainstream, faptul că un fizician de acest calibru susține un rol epistemologic al meditației dă exact genul de „greutate” pe care o invoci: MT devine nu doar practică de bine‑ființă, ci potențial „instrument de cercetare interioară” în paradigme de tip SCI / Hidden Third.[en.wikipedia]
3. Legătura cu Hidden Third
Nicolescu spune foarte clar două lucruri relevante pentru întrebarea ta:
-
Hidden Third e zona de non‑rezistență dintre subiect și obiect, „interaction term” care unifică nivelurile de realitate.chkjournal+1
-
În abordarea transdisciplinară, cunoașterea devine fuziune între knowledge și being; Hidden Third este sursa cunoașterii, dar are nevoie de subiect pentru a se manifesta.[chkjournal]
Aici intră MT:
-
Practica MT oferă în mod sistematic o experiență de „restful alertness” – mintea se retrage din conținuturi, rămânând lucidă, ceea ce foarte mult seamănă cu zona de non‑rezistență descrisă de Nicolescu (conștiință fără obiect / minimă rezistență la fluxul informației).pubmed.ncbi.nlm.nih+1
-
În termeni SCI, elevul experimentează sursa gândului, câmpul conștiinței pure; în termeni Nicolescu, elevul experimentează (fără limbaj filozofic) ceva analog cu Hidden Third: un nivel în care subiect și obiect nu mai sunt opuși, ci se află într‑un fundal comun.fernandosantiago+1
Deci, da: experiența transcenderii face conceptul de Hidden Third mult mai „asimilabil”, pentru că studentul nu se mai raportează la el doar teoretic, ci are o referință trăită de „a treia stare”: nici veghe obișnuită, nici somn/vis, ci o stare de conștiință liniștită, integratoare.pubmed.ncbi.nlm.nih+1
4. MT ca infrastructură pentru educația transdisciplinară
Din asta decurg câteva implicații:
-
MT poate deveni infrastructura experiențială a educației transdisciplinare: Hidden Third nu rămâne un concept filosofic abstract, ci este „gustat” zilnic sub forma transcenderii.chkjournal+1
-
Într‑un curriculum de tip Nicolescu + SCI/Maharishi, MT oferă „motorul interior”: elevii intră în contact regulat cu nivelul unde se dizolvă opozițiile și se regenerează creativitatea, iar cursurile transdisciplinare pun apoi limbaj și structură peste această experiență.[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws][chkjournal]
-
Practic, MT operationalizează Hidden Third în școală: creează condiția subiectivă pentru ca dialogul între niveluri de realitate, între știință–artă–spiritualitate să fie trăit ca ceva firesc, nu doar ca discurs critic.integralleadershipreview+1
5. Răspuns direct la întrebarea ta
-
Da, MT are un atu decisiv în educație transdisciplinară: simplitatea, siguranța și accesibilitatea ei pentru copii și adolescenți, plus corpul de cercetare existent, o fac un candidat ideal pentru a ancora practic Hidden Third în experiența concretă a elevilor.davidlynchfoundation+2
-
Da, experiența transcenderii prin MT poate face Hidden Third mult mai ușor de asimilat în școală, pentru că oferă exact acea „a treia poziție” trăită, între subiect și obiect, pe care Nicolescu o descrie teoretic; astfel, copiii nu învață doar concepte, ci cresc efectiv în direcția fuziunii knowledge–being pe care transdisciplinaritatea o cere.fernandosantiago+1
Comentarii
Trimiteți un comentariu