Cat a pierdut economia Romaniei din intarzierea primirii in Schengen, inechitatea pietei unice de energie si suspendarea alegerilor plus interimate +++
REZUMAT
Aproximarea prudentă a pierderilor economice anuale ale României din cauza războiului din Ucraina datorat, dupa unii analisti, si esecului diplomatiei occidentale (excludem din calcul ajutorul umanitar firesc si necesar): Cel puțin 5 - 7 miliarde de euro anual.
Estimarea pierderilor economice ale României din cauza întârzierii aderării complete la Spațiul Schengen, în special pe componenta terestră, variază semnificativ în funcție de sursă și metodologia de calcul, dar toate indică sume de **miliarde de euro anual**.
Iată o sinteză a principalelor estimări:
* **Peste 2 miliarde de euro anual:** Conform datelor preluate de la Comitetul Economic și Social European (ESCC) și analizelor unor consultanți de strategie (ex: Claudiu Cazacu de la XTB România), România pierde **2,3 miliarde de euro anual** prin neincluderea în zona Schengen, la care se adaugă alte 90 de milioane de euro pierdute din cauza întârzierilor suferite de transportatori. Această sumă reprezintă aproximativ **0,67% din PIB-ul României anual**.
* **2,41 miliarde de euro anual pentru transportatori:** Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a estimat că numai costurile totale înregistrate de transportatorii rutieri se ridică la **2,41 miliarde de euro anual**, din cauza timpului pierdut la vamă (o penalitate de 25-30% din timpul pierdut). Aceștia estimează că, în ultimii 13 ani, industria transporturilor rutiere a pierdut cumulat peste **19 miliarde de euro** din cauza neaderării.
* **Până la 10 miliarde de euro anual:** Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a declarat în decembrie 2022 că decizia privind neintrarea în Zona Schengen înseamnă pentru economia României pierderi de **10 miliarde de euro anual**.
* **200 de milioane de euro pe lună:** O analiză realizată de o firmă de consultanță din "Big 4" (unul dintre cele patru mari companii de consultanță și audit) a estimat că fiecare lună de întârziere în aderarea la Schengen înseamnă minimum **200 de milioane de euro mai puțin la PIB-ul României**. Extrapolând pe o perioadă mai lungă, s-a calculat că, în cei 11 ani pierduți până la o anumită dată, suma pierderilor la PIB-ul României ar fi putut depăși **25 de miliarde de euro**.
* **Pierderi semnificative din PIB:** Calculul guvernamental indică pierderi de cel puțin **2% din PIB anual** din cauza blocării accesului în spațiul Schengen terestru. Alte estimări se situează în intervalul 0,7 – 0,9% din PIB.
**Motivele acestor pierderi includ:**
* **Costuri suplimentare pentru transportatori:** Timpii lungi de așteptare la granițe (care pot ajunge de la câteva ore la câteva zile) generează costuri suplimentare cu combustibilul, salariile șoferilor, deteriorarea mărfurilor perisabile și, implicit, pierderea de contracte și de competitivitate.
* **Scăderea atractivității pentru investiții:** Statutul de non-membru Schengen poate descuraja investițiile străine, deoarece logistica devine mai complicată și mai costisitoare.
* **Impact negativ asupra turismului:** Deși nu la fel de cuantificabil ca transportul, aderarea la Schengen ar aduce un impuls semnificativ turismului, prin facilitarea călătoriilor.
* **Impact asupra mediului:** Cozile lungi de camioane duc la emisii crescute de CO2 și la o poluare suplimentară.
Deși România a aderat parțial la Schengen cu frontierele aeriene și maritime de la 31 martie 2024, controalele la frontierele terestre rămân în vigoare, iar aici se concentrează majoritatea pierderilor economice. Eliminarea controalelor terestre, prevăzută pentru 1 ianuarie 2025, ar trebui să aducă beneficii semnificative, dar experții avertizează că materializarea deplină a acestora depinde de adaptarea procedurilor de control și de fluidizarea traficului.
Aproximarea Pierderilor Economice Anuale ale României din Cauza Interconectării Insuficiente pe Piața Energetică Europeană
Declarațiile ministrului Energiei, Sebastian Burduja, și analizele din piață subliniază o realitate clară: piața energetică europeană este "unică doar pe hârtie" din cauza lipsei infrastructurii adecvate de interconectare. Această situație generează prețuri semnificativ mai mari în România comparativ cu alte state europene, chiar și în aceeași zi.
Estimările "Aproximative" ale Pierderilor:
Deși nu există un consens pe o cifră exactă, datele și analizele disponibile sugerează că pierderile anuale pentru economia României se situează în plaja a miliarde de euro. Aceste pierderi nu sunt sume care "pleacă" direct din bugetul de stat, ci mai degrabă:
Estimaarea exactă a pierderilor economice generate de pierderea încrederii datorată suspendării alegerilor și perioadelor de interimat este extrem de dificilă, aproape imposibil de cuantificat cu o cifră precisă în miliarde de euro. Așa cum ați menționat, încrederea este un activ invizibil, iar impactul său economic este mai degrabă indirect și pe termen lung.
Totuși, putem analiza canalele prin care această lipsă de încredere se traduce în pierderi economice, și, pe baza unor evenimente recente și a declarațiilor experților, putem sublinia că impactul este, fără îndoială, de ordinul miliardelor de euro, chiar dacă nu există un studiu dedicat care să ofere o sumă concretă pentru acest tip specific de eveniment (suspendarea alegerilor în timpul desfășurării lor).
Canalele prin care se materializează pierderile:
Reacția Piețelor Financiare:
Deprecierea monedei naționale (leul): Incertitudinea politică extremă descurajează investițiile și poate duce la retragerea capitalului străin, ceea ce pune presiune pe leu. O depreciere semnificativă face importurile mai scumpe, crește costul serviciului datoriei publice (dacă e în euro/dolari) și erodează puterea de cumpărare.
Creșterea costurilor de împrumut (ROBOR, randamentele obligațiunilor): Atunci când investitorii percep un risc politic crescut, ei cer un randament mai mare pentru a investi în obligațiunile guvernamentale sau în companiile românești. Acest lucru înseamnă că statul și firmele se împrumută mai scump, costuri care se transferă ulterior în prețuri și taxe.
Scăderea Bursei de Valori București: Instabilitatea politică duce la scăderea valorii companiilor listate, reducând valoarea portofoliilor investitorilor și semnalând o lipsă de predictibilitate.
Exemplu concret (din noiembrie 2024 - mai 2025, conform articolelor): După anularea procesului electoral din noiembrie 2024 și în contextul unor alegeri atipice, s-a observat:
Cursul leu-euro a sărit în premieră de 5 lei, ajungând la 5,12 lei/euro la un moment dat (o depreciere de 3% față de pragul anterior menținut artificial de BNR). Această depreciere afectează direct toți cei care au credite în euro sau importă bunuri.
ROBOR la 3 luni a urcat semnificativ, de la 5,90% la 7,25% în câteva zile, ceea ce a crescut ratele la creditele în lei.
Bursa de Valori București a înregistrat scăderi abrupte, cu pierderi de peste 1 miliard de euro la nivelul companiilor listate în doar câteva zile de incertitudine.
Reducerea Investițiilor:
Investițiile Străine Directe (ISD): Incertitudinea politică este un factor major de descurajare pentru investitori. Aceștia preferă stabilitatea și predictibilitatea. O suspendare a alegerilor și o perioadă de interimat cu un guvern fără puteri depline semnalează un risc politic major, determinând investitorii să amâne sau să anuleze planuri de expansiune.
Investiții Locale: Și antreprenorii români devin reticenți în a investi sau a se dezvolta într-un mediu politic instabil și impredictibil.
Avertismente de la Agențiile de Rating: Agențiile de rating monitorizează atent stabilitatea politică. O înrăutățire a perspectivei sau chiar o retrogradare a ratingului de țară (cum a fost cazul cu Fitch în decembrie 2024, care a înrăutățit perspectiva României de la stabilă la negativă, invocând incertitudinea politică) face împrumuturile internaționale mai scumpe pentru stat și pentru companiile românești.
Blocajul Decizional și al Reformelor:
Un guvern interimar sau unul aflat sub o presiune electorală constantă are o capacitate redusă de a lua decizii strategice pe termen lung și de a implementa reforme esențiale (ex: reforma pensiilor, fiscală, absorbția fondurilor europene, investițiile în infrastructură).
Lipsa unui buget național aprobat la timp (așa cum s-a putut întâmpla în scenarii de incertitudine politică) blochează activitatea administrațiilor locale și a instituțiilor publice, generând costuri suplimentare și întârzieri.
Percepția Internațională:
Credibilitatea României pe scena internațională, în special în relația cu partenerii europeni și instituțiile financiare internaționale, are de suferit. Aceasta poate influența negativ negocierile pentru fonduri europene (PNRR, etc.) sau pentru noi credite.
O Estimare Aproximativă în Miliarde:
Deși nu există un "raport de impact" dedicat pentru scenariul specific al suspendării alegerilor, putem face o aproximare bazată pe impactul general al instabilității politice și al pierderii încrederii:
Pierderile generate de mișcările bursiere și monetare: Căderea bursei cu peste 1 miliard de euro într-o perioadă scurtă este o pierdere direct cuantificabilă. Deprecierea leului și creșterea dobânzilor, deși mai greu de tradus direct într-o sumă fixă, afectează zilnic economia prin costuri mai mari de finanțare și importuri mai scumpe. Chiar și o depreciere de 3% a leului poate însemna sute de milioane de euro în plus anual pentru serviciul datoriei publice și pentru companiile cu credite în valută.
Investiții amânate/anulate: Impactul cel mai mare și cel mai greu de cuantificat vine din investițiile străine directe care nu mai vin sau sunt amânate. Fiecare punct procentual de creștere a PIB-ului ratat din cauza lipsei de investiții sau a încetinirii economiei se traduce în miliarde de euro. Dacă țări ca România ratează investiții de sute de milioane sau chiar miliarde de euro din cauza lipsei de predictibilitate, impactul cumulativ poate fi enorm pe parcursul anilor.
Costurile ratării reformelor: Întârzierea reformelor sau a absorbției fondurilor europene (care se ridică la zeci de miliarde de euro) reprezintă, de asemenea, o pierdere economică majoră.
Concluzie:
Având în vedere precedentul reacțiilor pieței (scăderea Bursei cu peste 1 miliard de euro), deprecierea monedei, creșterea costurilor de finanțare pentru stat și companii, și mai ales descurajarea investițiilor, putem estima că pierderile economice pentru România, generate de o atmosferă de neîncredere profundă precum cea creată de suspendarea alegerilor și perioadele de interimat, se ridică cel puțin la câteva miliarde de euro anual, sub diverse forme (costuri suplimentare, oportunități pierdute, investiții nerealizate). Este un cost "invizibil" direct în contabilitatea statului, dar profund resimțit în buzunarele cetățenilor și în competitivitatea economiei pe termen lung.
Cat a pierdut Romania, aproximativ, din cauzele reunite ale intarzierea primirii in Schengen, inechitatea pietei unice de energie si suspendarea alegerilor plus interimate?
A face o estimare exactă a pierderilor economice reunite din aceste trei cauze majore este o provocare metodologică uriașă, deoarece se suprapun, se amplifică reciproc și au atât efecte directe, cât și indirecte, pe termen scurt și lung.
Totuși, pe baza informațiilor disponibile și a analizelor pe fiecare componentă, putem oferi o aproximare prudentă a unui impact anual cumulat, de ordinul miliardelor de euro, care afectează PIB-ul, investițiile, competitivitatea și puterea de cumpărare.
Să defalcăm și să consolidăm estimările pentru fiecare categorie:
1. Întârzierea primirii în Schengen (componenta terestră)
Estimări anuale: Diverse surse (ESCC, UNTRR, analiști economici) converg spre o pierdere anuală de peste 2 miliarde de euro, majoritatea provenind din sectorul transporturilor rutiere.
UNTRR a estimat 2,41 miliarde de euro anual doar pentru transportatori.
Alte estimări plasează pierderile la 0,7% - 0,9% din PIB anual, ceea ce la un PIB de aproximativ 300 miliarde euro (în 2024-2025) ar însemna 2,1 - 2,7 miliarde de euro anual.
S-a menționat și 200 de milioane de euro mai puțin la PIB pe lună, adică 2,4 miliarde de euro anual.
Impact cumulat (estimativ): Pe parcursul celor peste 10 ani de așteptare, UNTRR a calculat pierderi cumulate de peste 19-22 miliarde de euro doar pentru industria transporturilor.
Aproximare pentru Schengen (anuală): Minim 2 - 3 miliarde de euro.
2. Inechitatea pieței unice de energie (lipsa infrastructurii de interconectare)
Dificultate de cuantificare directă: Aceasta este cea mai dificil de cuantificat, deoarece nu sunt "pierderi" directe din buget, ci costuri suplimentare pentru consumatori și oportunități ratate.
Prețuri mai mari: Ministrul Burduja a subliniat diferențe uriașe de preț (ex: 84 €/MWh în România vs. 26 €/MWh în Franța). Aceste diferențe se traduc în costuri crescute pentru industrie și populație.
Competitivitate redusă: Prețurile mari la energie erodează competitivitatea firmelor românești.
Investiții necesare: Suma necesară pentru investiții în infrastructura energetică la nivel european se ridică la zeci de miliarde de euro anual, ceea ce indică magnitudinea blocajului actual. Faptul că România plătește gaze și electricitate la prețuri semnificativ mai mari decât media UE în anumite perioade (de 2-3 ori în unele cazuri) arată că există un cost macroeconomic semnificativ.
Costul "neinvesțit": Dacă s-ar fi investit în interconectări și piața ar fi funcționat perfect, beneficiile economice ar fi fost considerabile. Un studiu menționat anterior a sugerat că deblocarea a 1,1 miliarde euro anual în investiții în rețele ar putea aduce beneficii economice de până la 10,6 miliarde de euro anual prin efecte de multiplicare. Deși nu direct pierdere din lipsa interconectării, dă o idee despre ordinea de mărime a beneficiilor ratate.
Aproximare pentru piața de energie (anuală): Câteva miliarde de euro (probabil între 1 - 5 miliarde de euro), majoritatea sub formă de costuri crescute pentru consumatori și oportunități de creștere economică ratate.
3. Atmosfera de neîncredere (suspendarea alegerilor, interimate)
Impact direct și rapid: Evenimentele politice șoc (cum ar fi anularea unor alegeri) au un impact imediat asupra piețelor financiare.
Scăderea Bursei: S-a menționat o pierdere de peste 1 miliard de euro la nivelul companiilor listate în doar câteva zile.
Deprecierea leului și creșterea dobânzilor: O depreciere de 3% a leului poate însemna sute de milioane de euro costuri suplimentare anual pentru datorie și importuri. Creșterea ROBOR mărește ratele creditelor.
Retrogradare perspectivă rating de țară: Decizia Fitch de a înrăutăți perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă (caz recent) crește costul de împrumut al statului și companiilor, potențial sute de milioane de euro anual în costuri suplimentare de finanțare.
Investiții amânate/anulate: Cel mai greu de cuantificat, dar cel mai substanțial pe termen lung. Investitorii evită țările cu instabilitate politică. Potențial, miliarde de euro în investiții străine directe ratate anual.
Blocaj decizional: Întârzierea reformelor sau a absorbției fondurilor europene în valoare de zeci de miliarde de euro din cauza blocajului politic este o pierdere majoră de oportunitate.
Aproximare pentru instabilitate politică (anuală, în perioadele de criză acută): Minim 1 - 3 miliarde de euro (cu un impact potențial mult mai mare pe termen lung din investiții ratate).
Estimare Cumulată Aproximativă:
Combinând aceste estimări, putem aprecia că, într-un an în care toate aceste probleme se manifestă simultan (sau se suprapun parțial), România pierde aproximativ între 4 și 10 miliarde de euro anual.
Scenariu conservator (doar estimările minime și cele mai directe):
Schengen: ~2 miliarde euro
Piața energie: ~1-2 miliarde euro (ca costuri suplimentare și ineficiențe)
Instabilitate politică: ~1-2 miliarde euro (impact imediat pe piață și descurajarea investițiilor pe termen scurt)
Total anual: 4 - 6 miliarde de euro.
Scenariu mai amplu (ținând cont de impactul indirect și de oportunitățile pierdute):
Schengen: ~2-3 miliarde euro
Piața energie: ~3-5 miliarde euro (incluzând impactul extins asupra competitivității și ratarea unei piețe mai ieftine)
Instabilitate politică: ~2-5 miliarde euro (datorită descurajării masive a investițiilor pe termen lung și blocării reformelor)
Total anual: 7 - 13 miliarde de euro.
Concluzie generală:
Este rezonabil să afirmăm că pierderile economice anuale ale României, rezultate din combinația întârzierii aderării complete la Schengen, inechităților pieței unice de energie (datorate lipsei de infrastructură) și perioadelor de instabilitate politică (precum suspendarea alegerilor și interimatele), se ridică la o sumă de ordinul a câteva miliarde de euro, cel mai probabil între 5 și 10 miliarde de euro anual.
Acestea sunt pierderi sub diverse forme: costuri crescute pentru afaceri și cetățeni, competitivitate redusă, investiții străine directe ratate și oportunități de creștere economică pierdute. Ele nu apar pe o singură linie de buget, dar afectează profund dezvoltarea pe termen mediu și lung a țării.
Deci cat la suta din deficit?
Este dificil de exprimat o sumă exactă în miliarde de euro ca procent din deficitul bugetar, deoarece:
Deficitul este o sumă negativă anuală a bugetului, în timp ce pierderile despre care vorbim sunt, în mare parte, oportunități economice ratate, costuri suplimentare pentru economie (care erodează PIB-ul) și capital care nu intră în țară, nu neapărat bani care "lipsesc" direct din deficit.
Deficitul fluctuează de la an la an, fiind influențat de mulți factori (cheltuieli guvernamentale, colectarea taxelor, conjunctura economică).
Pierderile noastre sunt estimate aproximativ și pot varia.
Totuși, putem face o aproximare bazată pe deficitul estimat pentru 2024 și 2025 și pe PIB-ul estimat pentru a oferi o imagine.
Date de referință (estimări):
PIB România 2024 (estimat): Aproximativ 1.760 miliarde lei (aproximativ 350-355 miliarde euro la un curs mediu de 4.95-5 lei/euro).
Deficit bugetar România 2024 (conform ESA, Eurostat): 9,3% din PIB.
9,3% din 1.760 miliarde lei = 163,68 miliarde lei
163,68 miliarde lei / 5 lei/euro = ~32,7 miliarde euro.
Deficit bugetar România 2025 (estimat Comisia Europeană/MF): 7% (ținta oficială) sau 8,6% din PIB (estimarea CE).
PIB 2025 (estimat): Aproximativ 1.912 miliarde lei (aproximativ 380-385 miliarde euro).
La 7% din PIB: 7% din 1.912 miliarde lei = 133,84 miliarde lei (~26,7 miliarde euro).
La 8,6% din PIB: 8,6% din 1.912 miliarde lei = 164,43 miliarde lei (~32,8 miliarde euro).
Să luăm intervalul de pierderi reunite calculat anterior: 5 - 10 miliarde de euro anual.
Cât la sută din deficit ar reprezenta pierderile anuale?
Luăm un deficit estimat de aproximativ 30-33 miliarde de euro pentru anii 2024-2025.
Pentru o pierdere anuală de 5 miliarde euro:
(5 miliarde EUR / 30 miliarde EUR) * 100% = 16,7% din deficit
(5 miliarde EUR / 33 miliarde EUR) * 100% = 15,1% din deficit
Pentru o pierdere anuală de 10 miliarde euro:
(10 miliarde EUR / 30 miliarde EUR) * 100% = 33,3% din deficit
(10 miliarde EUR / 33 miliarde EUR) * 100% = 30,3% din deficit
Concluzie aproximată:
Pierderile economice anuale estimate pentru România din cauzele reunite (Schengen, piața de energie, instabilitate politică) – care se situează între 5 și 10 miliarde de euro – ar reprezenta o sumă echivalentă cu aproximativ 15% până la 35% din deficitul bugetar anual al României.
Această proporție subliniază gravitatea situației: chiar dacă nu sunt cheltuieli directe din buget, aceste pierderi masive (oportunități ratate, costuri suplimentare pentru economie) ar fi putut contribui semnificativ la o situație fiscală mult mai bună, fie prin venituri mai mari la buget (din creștere economică mai accelerată), fie prin costuri mai mici pentru stat și companii, reducând astfel presiunea asupra deficitului. Ele reprezintă o "gaură" semnificativă în potențialul economic al țării.
Aproximativ cat a pierdut economia din Romania datorita transpunerii prea obediente a directivelor europene in timpul pandemiei de Covid?
Este o întrebare extrem de complexă și, la fel ca în cazul celorlalte, nu există o cifră oficială sau o estimare concretă în miliarde de euro care să cuantifice "obediența" României în transpunerea directivelor europene în timpul pandemiei de COVID-19 și impactul economic negativ specific al acesteia.
De ce este dificil de cuantificat?
Natura Directivelor: Directivele europene oferă, de obicei, un anumit grad de flexibilitate statelor membre în ceea ce privește metodele și formele de transpunere. Însă, esența directivei și rezultatul final trebuie atinse. Problema nu este neapărat transpunerea în sine, cât modul specific (și uneori excesiv de strict sau fără adaptare la realitățile locale) în care s-au implementat măsurile naționale derivate din aceste directive (sau chiar din recomandări ale Comisiei/OMS).
Contextul Crizelor Multiple: Pandemia de COVID-19 a fost o criză globală fără precedent, care a generat o recesiune economică majoră la nivel mondial. A fost urmată de o criză energetică și inflație ridicată. Este extrem de greu de izolat impactul specific al "obedienței excesive" de impactul general al pandemiei și al celorlalte crize.
Absența Studiilor Specifice: Nu există studii economice ample, publice, care să fi analizat în detaliu costul "transpunerii prea obediente" a directivelor UE în România în timpul pandemiei. Majoritatea analizelor s-au concentrat pe impactul general al pandemiei asupra economiei.
Beneficii vs. Costuri: Chiar și cele mai stricte măsuri (ex: lockdown-uri, restricții de mobilitate) au fost justificate, la momentul respectiv, prin prisma protejării sănătății publice și a sistemelor medicale. Cuantificarea "pierderilor" ar trebui să ia în calcul și "beneficiile" (vieți salvate, evitarea colapsului sanitar), ceea ce este un exercițiu extrem de complicat.
Canale prin care s-ar fi putut manifesta "pierderile" din transpunerea "obedientă":
Dacă prin "obediență" ne referim la aplicarea unor măsuri mai stricte decât ar fi fost necesar sau la lipsa de adaptare la specificul economic românesc, atunci pierderile s-ar fi putut manifesta prin:
Restricții Economice Prea Dure/Prea Lungi:
Închiderea afacerilor: Dacă România a impus restricții (închiderea magazinelor, restaurantelor, limitarea circulației) mai stricte sau pentru o perioadă mai lungă decât era necesar, acest lucru ar fi dus la pierderi mai mari pentru anumite sectoare (HORECA, retail, turism, evenimente).
Șomaj tehnic și falimente: Restricțiile prelungite au generat șomaj tehnic (cu costuri pentru buget) și au împins multe companii spre faliment, distrugând capital și locuri de muncă.
Costuri Suplimentare pentru Companii: Măsurile de igienă, distanțare, testare impuse firmelor au generat costuri operaționale suplimentare.
Perturbarea Lanțurilor de Aprovizionare: Deși o problemă globală, o implementare strictă la granițe sau în interiorul țării ar fi putut agrava și mai mult blocajele logistice.
Investiții Amânate/Anulate: Incertitudinea generată de un cadru legislativ restrictiv ar fi putut descuraja investițiile.
Impact asupra Serviciilor Publice: Resurse redirecționate masiv către sectorul sanitar, cu potențiala neglijare a altor servicii publice esențiale.
O perspectivă nuanțată:
Este important de reținut că statele membre aveau libertatea de a impune măsuri mai stricte decât cele recomandate de UE (principii precum "mai puțin strict, dar eficient" sau "proporționalitate"). Criticile aduse României, în acest context, se referă mai degrabă la:
Lipsa de agilitate și adaptare: Autoritățile române au fost adesea percepute ca fiind rigide în aplicarea măsurilor, fără a le adapta în timp real la evoluția epidemiologică sau la specificul sectorial.
Lipsa de consultare: Deciziile au fost adesea luate fără o consultare suficientă cu mediul de afaceri și societatea civilă.
Ineficiența administrării ajutoarelor: Deși au existat scheme de ajutor de stat la nivel european și național, birocrația și întârzierile în implementare au redus impactul benefic al acestora.
Estimare aproximată (calitativă, nu cantitativă):
Având în vedere că întreaga economie românească s-a contractat semnificativ în 2020 (PIB-ul real pe cap de locuitor a scăzut cu 7,4% în România față de 2019) ca urmare a pandemiei (un impact similar cu media UE de -5,7%), este foarte dificil să separi pierderile cauzate de "obediență" de cele cauzate de virusul în sine și de frica generalizată.
Dacă România ar fi putut naviga pandemia cu 1-2 puncte procentuale de contracție mai mică a PIB-ului în 2020 datorită unor măsuri mai proporționale sau mai bine adaptate, aceasta s-ar fi tradus în miliarde de euro de PIB nerealizat (1-2% din PIB-ul de atunci de ~200 miliarde euro însemnând 2-4 miliarde euro). La acestea s-ar adăuga costuri suplimentare pentru companii și pierderi de locuri de muncă.
Concluzie:
Este imposibil de dat o cifră exactă în miliarde de euro pentru pierderile economice cauzate de "transpunerea prea obedientă" a directivelor europene în timpul pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, se poate afirma că, dacă România ar fi adoptat o abordare mai flexibilă și mai bine adaptată realităților locale, impactul negativ asupra unor sectoare economice ar fi putut fi atenuat cu siguranță, posibil cu economii sau venituri suplimentare de ordinul câtorva miliarde de euro, distribuite în special în sectoarele cele mai afectate de restricții (HORECA, turism, servicii).
R
Evaluarea pierderilor economice ale României din cauza războiului din Ucraina este un exercițiu extrem de complex, implicând multiple variabile și efecte colaterale. Nu există o cifră unică și definitivă, iar estimările variază semnificativ în funcție de metodologia și perspectivele adoptate.
Totuși, putem analiza principalele canale prin care s-au generat pierderi și oferi o aproximare calitativă și, pe cât posibil, cantitativă, evitând însă o sumă totală care ar fi pur speculativă.
1. Impactul Macroeconomic General
BNR a calculat impactul: Un studiu al Băncii Naționale a României (BNR) a concluzionat că, în anul 2022, PIB-ul real al României ar fi fost cu 1,4 puncte procentuale mai ridicat în absența conflictului.
Cuantificare: La un PIB de aproximativ 280-300 de miliarde de euro în 2022, 1,4% înseamnă aproximativ 3,9 - 4,2 miliarde de euro pierduți în 2022 doar din acest efect macroeconomic general (încetinirea creșterii economice).
Inflația: BNR a mai estimat că rata inflației ar fi fost cu aproximativ 1,1 puncte procentuale mai redusă în absența războiului. Inflația crescută erodează puterea de cumpărare și afectează costurile de operare pentru companii.
2. Sectorul Agricol (Invadarea pieței cu cereale ucrainene)
Acesta este unul dintre cele mai vizibile și controversate aspecte ale impactului.
Dezechilibrarea pieței: Ministrul Agriculturii a confirmat că piața de cereale s-a dezechilibrat major. Prețul grâului, de exemplu, a scăzut de la 1,8 lei/kg înainte de război la 0,9 lei/kg (în ianuarie 2024).
Costuri pentru fermieri: Fermierii români s-au confruntat cu pierderi semnificative din cauza prețurilor mici la cereale, supraproducției (cauzată și de lipsa de spații de depozitare și de faptul că cerealele ucrainene erau menite doar tranzitului, dar au rămas pe piața internă) și a concurenței neloiale (produsele ucrainene nu respectau aceleași standarde UE, ceea ce le permitea un preț mai mic).
Pierderi cuantificabile direct de fermieri: Deși nu avem o cifră agregată oficială, fiecare fermier care și-a vândut producția la jumătate de preț a înregistrat pierderi uriașe. Dacă luăm în calcul o producție medie de grâu a României de 8-10 milioane de tone și o diferență de preț de 0,9 lei/kg, pierderile potențiale doar din diferența de preț la grâu pot fi de ordinul sutelor de milioane de euro (ex: 8 milioane tone * 900 lei/tonă = 7,2 miliarde lei, adică ~1,4 miliarde euro, din care jumătate s-a pierdut pe diferența de preț, deci 700 milioane euro pierdere potențială doar la grâu). La acestea se adaugă pierderile la porumb, rapiță, floarea-soarelui.
Compensări UE și naționale: UE a alocat fonduri (ex: 29,7 milioane euro) și Guvernul României a completat (ex: 30 milioane euro) pentru a sprijini fermierii, dar aceste sume sunt mult sub valoarea pierderilor totale.
Costuri de tranzit: Deși România a facilitat tranzitul cerealelor ucrainene, acest lucru a implicat și costuri logistice (congestie portuară, uzura infrastructurii rutiere și feroviare) care nu au fost compensate integral.
Aproximare pentru Agricultură (anuală): Probabil 1 - 2 miliarde de euro, în special din venituri pierdute de fermieri și distorsionarea pieței.
3. Costuri Directe și Indirecte Legate de Sprijinul Militar și Logistic
România, ca stat membru NATO și UE, a oferit sprijin Ucrainei, chiar dacă informațiile oficiale sunt puține din rațiuni de securitate.
Armament și muniție: România a vândut (sau a donat) muniție și armament de calibru mic și mijlociu. Deși vânzarea poate genera venituri pentru fabricile de stat, poate implica și costuri (ex: din stocuri proprii care trebuie ulterior refăcute).
Logistică militară și instruire: România a devenit un "hub logistic" important pentru transportul ajutoarelor militare către Ucraina și a contribuit la instruirea militarilor ucraineni. Acestea implică costuri operaționale pentru armata română, fără a fi neapărat o "pierdere" în sensul strict economic, ci o contribuție la apărarea colectivă.
Percepția de risc: Proximitatea geografică a României față de zona de conflict a crescut percepția de risc pentru investitori, contribuind la o potențială scădere a Investițiilor Străine Directe (ISD). S-a estimat o scădere a ISD în România în 2024 la 5,7 miliarde euro, cu 1 miliard mai puțin decât în 2023, parțial atribuită incertitudinii regionale.
Cuantificarea exactă a acestor costuri este secretă și aproape imposibilă. Sprijinul militar direct, logistic și de instruire, chiar și atunci când nu sunt donații directe din stocuri, presupune alocarea de resurse (personal, combustibil, mentenanță) care ar fi putut fi folosite altfel.
4. Impactul Geo-economic și Geopolitic
Erodarea încrederii investitorilor: Războiul a generat incertitudine macroeconomică, erodând încrederea investitorilor și determinând o scădere a investițiilor.
Dependența energetică: Deși România nu era la fel de dependentă de gazul rusesc ca alte state UE, războiul a accelerat presiunile pentru diversificarea surselor, implicând investiții.
Oportunități ratate: Unii analiști subliniază că, deși există pierderi, România poate deveni o platformă logistică uriașă pentru reconstrucția Ucrainei, ceea ce ar transforma o parte din pierderi în oportunități. Însă, până la materializarea acestora, costurile rămân.
Estimare Cumulată Aproximativă:
Combinând principalele elemente cuantificabile și ținând cont de impactul indirect:
Impact macroeconomic general (reducerea creșterii PIB): ~4 miliarde euro anual (în 2022, și cu efecte de persistență în anii următori).
Agricultură (pierderi directe pentru fermieri din prețuri mici și distorsiuni de piață): ~1-2 miliarde euro anual.
Alte costuri colaterale (logistice, siguranță, percepție de risc, creșterea costurilor de finanțare ca urmare a incertitudinii): Mai greu de cuantificat, dar probabil de ordinul câtorva sute de milioane la 1 miliard euro anual.
Aproximarea prudentă a pierderilor economice anuale ale României din cauza războiului din Ucraina (excluzând ajutorul umanitar direct):
Cel puțin 5 - 7 miliarde de euro anual.
Această cifră reprezintă o estimare a PIB-ului nerealizat, a veniturilor pierdute de sectoare cheie (precum agricultura) și a costurilor indirecte impuse economiei românești de contextul conflictului. Este o povară economică semnificativă, care se adaugă presiunilor interne și celor legate de integrarea europeană.
Q REZUMAT
Pierderile economice anuale ale României, rezultate din combinația întârzierii fara motiv a aderării complete la Schengen, inechităților pieței unice de energie (datorate lipsei de infrastructură) și perioadelor de instabilitate politică (precum suspendarea alegerilor și interimatele), se ridică la o sumă de ordinul a câteva miliarde de euro, cel mai probabil între 5 și 10 miliarde de euro anual.
Adaugam si pierderile economice cauzate de "transpunerea prea obedientă" a directivelor europene în timpul pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, se poate afirma că, dacă România ar fi adoptat o abordare mai flexibilă și mai bine adaptată realităților locale, impactul negativ asupra unor sectoare economice ar fi putut fi atenuat cu siguranță, posibil cu economii sau venituri suplimentare de ordinul câtorva miliarde de euro.
Aproximarea prudentă a pierderilor economice anuale ale României din cauza războiului din Ucraina datorat, dupa unii analisti, si esecului diplomatiei occidentale (excludem din calcul ajutorul umanitar firesc si necesar): Cel puțin 5 - 7 miliarde de euro anual.
Putem reface procentul din deficit bugetar din aceste cauze externe reunite?
R
Estimarea Cumulată a Pierderilor Economice Externe și Interne și Procentul din Deficitul Bugetar
E o încercare importantă de a cuantifica costurile multiple cu care se confruntă economia României. Să consolidăm estimările și să calculăm procentul din deficit.
1. Consolidarea Estimărilor Anuale ale Pierderilor
Pornim de la estimările deja discutate:
Aderarea la Schengen (lipsa componentă terestră): Aproximativ 2 - 3 miliarde de euro anual. Acestea sunt pierderi directe pentru transportatori, dar și pentru PIB.
Inechități Piața Unică de Energie (lipsa infrastructură): Estimăm un impact de 1 - 5 miliarde de euro anual. Acestea se materializează prin prețuri mai mari pentru consumatori și o competitivitate redusă a industriei.
Instabilitate Politică (suspendare alegeri, interimate): Aproximativ 1 - 3 miliarde de euro anual (cu impact mai mare în perioade de criză acută și prin descurajarea investițiilor).
"Obediența" în transpunerea directivelor COVID-19: Aici nu avem o cifră directă, dar am estimat că o abordare mai flexibilă ar fi putut aduce economii sau venituri suplimentare de ordinul câtorva miliarde de euro. Pentru calcul, putem lua o estimare conservatoare de 1 - 3 miliarde de euro (diferența față de un scenariu optim de gestionare).
Războiul din Ucraina (incluzând impact macroeconomic, agricultură, logistică): Aproximativ 5 - 7 miliarde de euro anual (excluzând ajutorul umanitar).
Suma Totală Aproximată a Pierderilor Anuale
Adunând aceste intervale de pierderi, obținem:
Scenariul Conservator (minim):
2 (Schengen) + 1 (Energie) + 1 (Politica) + 1 (COVID) + 5 (Război) = 10 miliarde de euro anual.
Scenariul Mai Amplu (maxim):
3 (Schengen) + 5 (Energie) + 3 (Politica) + 3 (COVID) + 7 (Război) = 21 miliarde de euro anual.
Așadar, putem estima că pierderile economice anuale ale României din toate aceste cauze reunite se situează, aproximativ, în intervalul 10 - 21 miliarde de euro.
Procentul din Deficitul Bugetar
Pentru a calcula procentul, vom folosi estimarea deficitului bugetar pentru 2025, care este mai relevantă pentru o analiză prospectivă, și o valoare medie a intervalului de pierderi.
Date de referință (estimări pentru 2025):
PIB România 2025 (estimat): Aproximativ 1.912 miliarde lei (~380-385 miliarde euro).
Deficit bugetar România 2025 (conform țintei oficiale, dar și estimărilor CE): Undeva între 7% și 8.6% din PIB.
La 7% din PIB: ~26,7 miliarde euro.
La 8.6% din PIB: ~32,8 miliarde euro.
Vom folosi o medie de aproximativ 30 miliarde euro pentru deficitul anual.
Calculul procentului:
Luăm valoarea minimă a pierderilor: 10 miliarde euro
(10 miliarde EUR / 30 miliarde EUR) * 100% = 33.3% din deficit
Luăm valoarea maximă a pierderilor: 21 miliarde euro
(21 miliarde EUR / 30 miliarde EUR) * 100% = 70% din deficit
Concluzie Finală
Pierderile economice anuale estimate pentru România din cauzele reunite – întârzierea aderării la Schengen (fără componenta terestră), inechitățile pieței unice de energie, instabilitatea politică (suspendarea alegerilor și interimatele), transpunerea potențial prea strictă a directivelor COVID-19 și impactul războiului din Ucraina – se situează, aproximativ, în intervalul 10 - 21 miliarde de euro.
Această sumă ar reprezenta un procent considerabil din deficitul bugetar anual estimat al României (aproximativ 30 de miliarde de euro), cuprins între aproximativ 33% și 70%.
Aceste cifre subliniază o realitate economică dură: chiar dacă nu sunt cheltuieli directe din bugetul de stat, aceste pierderi semnificative (prin venituri ratate, costuri crescute, investiții descurajate și un potențial de creștere nerealizat) reprezintă o povară enormă asupra economiei românești și contribuie masiv la presiunea pe finanțele publice și la dificultatea atingerii țintelor de deficit.
Sper că această sinteză și estimare cumulată vă sunt utile pentru a înțelege amploarea acestor provocări economice.
Solutii bazatae pe ConStiinta:
https://varstnici-in-lumina.blogspot.com/2025/06/sa-aplicam-in-economie-modelele-de.html
https://varstnici-in-lumina.blogspot.com/2025/06/proiectul-supernova.html
https://varstnici-in-lumina.blogspot.com/2025/06/gardienii-tranzitiei-de-faza.html
https://varstnici-in-lumina.blogspot.com/2025/06/leading-from-emerging-future.html
https://varstnici-in-lumina.blogspot.com/2025/07/a-nu-face-nimic-si-indeplini-totul.html
https://intrebarea-justa.blogspot.com/2025/05/sfanta-liturghie-cel-mai-puternic.html
https://intrebarea-justa.blogspot.com/2025/05/timpul-linistii-planetare.html
https://intrebarea-justa.blogspot.com/2025/05/de-la-georgescu-roegen-la-rifkin-si.html
https://intrebarea-justa.blogspot.com/2025/05/calin-georgescu-raportul-limitele.html
https://intrebarea-justa.blogspot.com/2025/06/liberalizarea-fondului-funciar.html
--------------------------------
Dan Nica semnaleaza disfuncționalități sau inechități în cadrul acestor angajamente comune. El ridică o întrebare legitimă despre echitatea și eficacitatea mecanismelor actuale în contextul european.
“De ce firmele din România trebuie să plătească prețuri la energia electrică cu 50% mai mari decât țările din vestul Europei? Ce fel de piață unică este aceasta în care toată presiunea și toată greutatea sunt pe umerii României și ale românilor, în timp ce această piață de electricitate nu funcționează?”, a menționat Nica.
Comentarii
Trimiteți un comentariu